DE CE NU ESTE PATUL UN INSTRUMENT BUN PENTRU ACTIVITATEA CEREBRALĂ A COPIILOR ?

Paturile sunt bune doar pentru perioade scurte de somn. Dacă un copil stă mult timp în pat, acest lucru nu îl stimulează.
 
De fapt, activitatea cerebrală scade atunci când copilul stă în pat. În natură sau la triburile care trăiesc în sălbăticie, nu veţi vedea niciodată o gorilă sau o mamă care îşi pune bebeluşul pe jos sau într-o cutie care nu se mişcă, atunci când au ceva de făcut. Deoarece patul nu se mişcă, creierul nu este stimulat. Fiindcă cearşafurile sunt netede, şi ele oferă puţină stimulare. Dacă patul are gărduţ, copilul nu vede decât tavanul şi nu poate avea contact cu ceilalţi sau observa activitatea celor din jurul lui.
 

Într-un leagăn, şi mai ales într-un hamac, bebeluşul se leagănă uşor, este stimulat de hăinuţele pe care le poartă, poate observa ce se întâmplă în jurul lui şi nu poate cădea din hamac.
 

CUM REGLEAZĂ STIMULAREA FIZICĂ ACTIVITATEA CEREBRALĂ?CONTACTUL TACTIL ŞI STIMULAREA ECHILIBRULUI

Studiile arată că două tipuri de stimulare sunt cele mai importante pentru creşterea activităţii cerebrale primare:
 

Stimularea pielii:
limba şi gura. De exemplu, atunci când un bebeluş suge la sân sau stă în braţele îngrijitorului, când stă într-o eşarfă port-bebe aproape de trupul mamei sau când este îmbrăcat cu ceva din flanel sau flaușat, care stimulează mai mult pielea decât cearşafurile. Bebeluşii şi copiii mici caută contactul tactil, încercând să aibă contact fizic cu îngrijitorii.
 

Stimularea echilibrului:
(legănat, oprit din legănat, legănat din nou, învârtit). De exemplu, când îngrijitorul îl duce pe bebeluş în braţe, când leagănul sau hamacul se mişcă dintr-o parte în alta, când îngrijitorul „îl aruncă pe bebeluş în sus” şi-l face să râdă. Copiii mai mari încearcă singuri să-şi stimuleze echilibrul, învârtindu-se şi amețind, dându-se în leagăn, montagne russe, carusel sau alte activităţi similare.

Iată câteva exemple extrase din diferite studii despre nou născuţii prematuri, cu o greutate mică:
 

  • Într-un incubator nu există mişcare, iar stimularea tactilă este scăzută. Dacă bebeluşii stau pe o blăniţă sterilizată de miel, în loc să stea pe un cearşaf neted, vor lua în greutate cu 15 grame mai mult pe zi, datorită stimulării oferite de blăniţa de miel, care creşte activitatea cerebrală – astfel şi digestia se produce mai bine.
  • Dacă atingeţi ceafa bebeluşilor care stau în incubator, timp de două minute în fiecare oră, cu vârful degetului, ei vor produce cu 20% mai mult acid gastric, mărindu-şi pofta de mâncare şi luând în greutate.
  • În ţările în care incubatoarele şi tratamentul medical nu sunt disponibile, bebeluşii născuţi prematur au o rată de supravieţuire mult mai mare dacă se foloseşte „Metoda Cangur” – bebeluşul este purtat de îngrijitor toată ziua. Puteţi studia metoda în detaliu, după sesiune, accesând linkurile de mai jos:

 

  • Alte studii indică faptul că funcţiile primare ale corpului se stabilizează atunci când copilul este atins sau legănat de îngrijitori: pulsul, respiraţia, apetitul, digestia, vioiciunea, contactul vizual şi atenţia.

 
Dacă o analizaţi din nou pe această mamă, puteţi vedea cât de mult foloseşte atingerile şi legănatul şi cum răspunde bebeluşul, devenind activ.
 

STIMULAREA BEBELUŞILOR GINGAŞI ŞI A COPIILOR MAI MARI SUB-STIMULAŢI

 

Bebeluşii şi copiii mai mari care sunt nu sunt stimulaţi indeajuns, bebeluşii născuţi prematur, sunt mai sensibili decât ar fi normal la stimulare şi, din acest motiv, încearcă să evite stimularea. Cu cât bebeluşul sau copilul mic este mai sensibil, cu atât ar trebui mai mult să:
 

  • îl stimulaţi câte foarte puţin (De exemplu, doar ţineţi-l în braţe, fără să vă mişcaţi prea mult sau să vorbiţi prea tare; legănaţi-l încet, timp de câteva secunde, vedeţi cum răspunde la această acţiune şi repetaţi mişcarea după câteva minute).
  • începeţi prin a-l stimula frecvent, perioade scurte de timp şi treptat să îl stimulaţi mai des si mult, (de exemplu, începeţi prin a legăna bebeluşul timp de câteva secunde şi repetaţi acest lucru după câteva minute, apoi, cu fiecare zi ce trece, legănaţi-l mai mult timp şi atingeţi-l mai des).
  • fiţi atenţi la semne de supra-stimulare. Bebeluşul se poate speria, încerca să se ferească sau poate începe să plângă. După ce a fost stimulat, bebeluşul trebuie să se odihnească puţin. Încercaţi să descoperiţi pragul maxim şi ritmul optim de stimulare pentru acel bebeluş. Acest tipar este unic pentru fiecare copil în parte.

 

Bebeluşii care suferă din cauza efectelor consumului de alcool al mamei pe perioada sarcinii (Efectele Alcoolismului Fetal – EAF sau, mai grav, Sindromul Alcoolismului Fetal – SAF) sunt extrem de sensibili la stimulare. De aceea, camera în care stau ar trebui să fie mai puţin luminată, lumea ar trebui să se mişte încet pe lângă ei, să vorbească mai încet şi să stea linştiţi cu bebeluşii în braţe.
 

Puteţi afla mai multe despre stimulare pe site-ul: www.nofas.org/living/strategy.aspx
 

EAF şi SAF cauzează adesea probleme pentru tot restul vieţii.
 

Consumul de droguri (cocaina etc.) e din ce în ce mai des întâlnit la mamele însărcinate, provenind din toate clasele sociale. Unele simptome comune ale copiilor născuţi de mame consumatoare de cocaină sunt hiperactivitatea, lipsa poftei de mâncare, ritm cardiac crescut, mişcări bruşte şi exagerate şi probleme cu somnul. Alte trăsături tipice ar fi: greutate scăzută la naştere, un scor Apgar mic şi circumferinţa capului mai mică decât în mod normal. Totuşi, aceste simptome sunt cauzate mai degrabă de nefericirea mamei şi, dacă sunt daţi în grija unui îngrijitor normal, după naştere, multe dintre probleme vor dispărea. De aceea, este foarte important ca aceşti bebeluşi să ajungă într-o instituţie de plasament sau într-o familie de asistenţi maternali imediat după naştere.

 

La bebeluşii care au crize de epilepsie, stimularea trebuie planificată, pe cât posibil, cu ajutorul unui cadru medical. Crizele epileptice la bebeluşi pot fi provocate de stimularea intensivă şi prea rapidă.

Întrebări pentru verificarea înţelegerii conţinutului:

10 minute:
 

  • De ce este important ca bebeluşii să fie purtaţi cât mai aproape de corpul îngrijitorilor?
  • Ce metode de stimulare a bebeluşilor, atunci când mama este ocupată, sunt folosite în cultura dv?
  • De ce, în timpul zilei, copiii trebuie să petreacă puţin timp în pătuţ, doar atunci când dorm?
  • Ce tip de stimulare pare să fie cel mai favorabil pentru o activitate cerebrală normală a bebeluşilor?
  • Cu ce categorii de bebeluşi trebuie să fiţi foarte atenţi atunci când îi stimulaţi?

 
 

Pages: 1 2 3 4 5